Evoluția istorică a dezvoltării viticulturii și vinificației în localitatea Ialoveni și a Vinăriei Ialoveni

Localitatea Ialoveni este situată în partea centrală a Republicii Moldova, la doar 12 km de orașul Chișinău, cu coordonatele: 46°57’N 28°47’E/46.950°N 28.783°E.

Suprafața fondului agricol actualmente constitue 1.678 ha. Datorită solului fertil și a climei temperat-continentale tradițional ramura principală a economiei la Ialoveni a fost agricultura. Aici era cultivat pe vremuri: orez, grâu, secara, mai târziu – porumbul.

În primele decenii ale sec. al XIX-lea ialovenenii cultivau tot mai mult vița-de-vie. În anul 1817 aici sunt atestate 10 loturi de viță de vie (Труды Бессарабской Губернской Ученой Архивной Комиссии), către 1820 cele 9 gospodării de duhovnici posedau 5 loturi de viță de vie și produceau 30 vedre de vin. Vița-de-vie era cultivată preponderent în vederea obținerii vinului, deoarece după anexare în anul 1812 de către Imperiul Rus, Basarabia devine furnizorul principal al vinului în imperiu.

În anul 1819 în ținut vița-de-vie era plantată pe 10,5 mii desetine de pământ. Către anul 1900 Basarabia asigura
mai mult de jumătate din vinul produs în Imperiul Rus. Tot în această perioadă V.V.Ianovskii constată că la Ialoveni cele 504 gospodării au 111.593 tufe de viță-de-vie. Suprafețele cultivate cu viță-de-vie erau în dependență directă de suprafețele terenurilor arabile. Țăranii, ce posedau mai mult de 6 desetine de pământ arabil, aveau vii ce variau de la 0,42 până la 0,7 desetine.

În anul 1910 Basarabia ocupa locul I în Rusia în ce privește suprafețele cultivate cu viță de vie și producția de vin. În anul 1903 V.V.Ianovskii convinge țăranii din Ialoveni să organizeze o obște sătească agricolă.

În anul 1909 această obște propune pentru vânzare butași altoiți cu prețul de 72 ruble mia. Țăranii realizau butași de muscat, rară neagra, aligote etc. Cursuri pentru viticultori erau organizate deseori. Bunăoară, în 1911, la Ialoveni sunt iarăși organizate cursuri în vederea altoirii butașilor. La cursuri au participat 36 de viticultori. Ei au fost premiați cu 14 foarfece, 6 secători și 1.609 butași (de soi Americana).

Soiurile tehnice, evident pentru obținerea vinului, care era exportat, în special pe piețele din Rusia, recunoscut în Europa, dar vândut și în localitate la birtul lui Calactiz Nicolae, la cârciuma lui Budeanu Spiridon, Mantea Grigore. Ultimii doi produceau și spirt în condiții casnice (anii 1922, 1923-1924).

În anii 1925-1926 proprietari de vii sunt Bivol Dumitru – 4 ha de vie, Clener Sigismund – 6 ha, Erhan Teodor – 4 ha de vie.

Debitori de băuturi spirtoase în anul 1927, ce plăteau impozite, erau: Spiridon Budeanu, Grigore Mantea, Costache Vâlcu, Ion Toma, V. Crazanovschii. În anul 1920 în localitate existau 5 debitori de spirt. Iar în 1929 în localitate erau vândute 65 l, iar la târg 4.315 l.

În anul 1927 Consiliul Agricol al jud. Lăpușna organizează licitație publică pentru darea în arendă a 33 ha de pământ pentru anul 1927-1928 de pe moșia Măciuca, fosta proprietate a lui Vasile Guma. Anul următor (1927-1928), printre viticultorii din Ialoveni, sunt Bivol Dumitru, Erhan Teodor și Murzin Vasile – 33 ha de viță de vie.

Această situație este și în anii 1928-1929.

În anul 1931 Murzin Vasile, născut în anul 1857, era clasat după categoria I și achită impozit – 400 lei anual. În același an arendași la Ialoveni nu sunt atestați, probabil lotul de 33 ha a fost cumpărat de familia Murzin.

Potrivit arhivelor, Murzin Vasile a contribuit activ la dezvoltarea viticulturii și vinifației în localitatea Ialoveni, probabil având în perioada respectivă cele mai mari suprafețe de pământ cultivate cu viță de vie.

Tot în anul 1931 pe teritoriul localității Ialoveni este atestată vița de vie a lui Izrael Spinadel, care a solicitat să procure de la punctul Petricani 1.000 butași altoiți, cu condiția ca să achite costul lor în rate, dar cererea lui nu a fost satisfăcută, deoarece era particular.

În anul 1932 vinificația și producția de rachiu iau proporții în localitatea Ialoveni. Astfel, gospodarii, nominalizați mai jos, dețineau următoarele utilaje pentru producerea băuturilor:
Clever Zighizmund: linuri – 1, teascuri – 2. Acesta a achitat impozitul de 600 lei;
Polonețchi Moisei: linuri- 1, teascuri – 2. A achitat impozitul de 900 lei;
Murzin Chiril, fiul lui Vasile Murzin: linuri și două teascuri. A achitat impozitul de 800 lei.

Pentru cazanele de fabricat rachiu Murzin achita taxa de 200 lei anual. Probabil, că anul următor, Murzin pune în funcțiune încă un cazan, deoarece achită o sumă de 500 lei în bugetul Primăriei pe anul 1933-1934 (pentru Presmat).

Beciul enorm construit pe moșia Murzin, pentru păstrarea vinului, parțial se păstrează și astăzi. Cât privește fabrica de spirt, după cum menționează istoricul Igor Cașu, este printre cele 72 care, la 13 septembrie 1940, au fost naționalizate. Ce e drept, probabil, proprietarul reușise să evacueze parțial utilajul.

În perioada de după război (1946) țăranii ialoveneni iarăși organizează o cooperativă, având în posesie 4 ha de viță de vie, pregătind pentru altoire 4 mii de portaltoi.

După colectivizarea din anul 1949, colhoznicii din colhozul Jdanov pregăteau de vândut 500 litri de vin a câte 5 ruble, iar Dumitru Nagâț propunea de realizat vinul pe piețele orașului Kiev.

Beciurile lui Murzin au fost folosite de colhoznici și în perioada următoare, deoarece în cele două colhozuri organizate la Ialoveni se producea vin în cantități mari.

În anul 1953, în raza fostei moșii a familiei Murzin, se construiește o fabrică de vin, care astăzi, cu denumirea Vinăria Ialoveni, este unica fabrică de producere a vinurilor peliculare din țară, cunoscute în perioada sovietică ca vinurile HERES. Primul director al vinăriei a fost numit Korotaev A. G.

Autor: Tatiana Ungureanu, istoric.

Fabrica este membră a:

ASOCIAŢIA VITIVINICOLĂ A REGIUNII GEOGRAFICE DELIMITATE CODRU

ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE DIVIN ŞI BRANDY DE MOLDOVA

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

Facebook